Contestație la Regulament

Contestatie la Regulament

TRE: Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România;

SPRE ȘTIINȚĂ: Decanului Baroului București – Dragne Ion, Consiliul Baroului București;

În atenția: Consilierilor Uniunii Naționale a Barourilor din România, for decident și de echilibru în democratizarea profesiei învestit potrivit art. 76 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat;

Referitor: Contestație împotriva Hotărârii nr. 14/24.07.2019 a Consiliului Baroului București, prin care a fost adoptat Regulamentul de organizare a Adunării Generale a Organelor de Conducere a Baroului București din anul 2019”, fiind revocată HCBB nr. 6/26.02.2019 (dispoziția de revocare nefiind motivată);

Domnule Președinte al U.N.B.R. Briciu Traian-Cornel,

Stimați colegi avocați, membri ai Consiliului U.N.B.R,

Domnule Decan ad interim al Baroului București și vicepreședinte UNBR Dragne Ion,

Domnilor consilieri ad interim ai Baroului București, în parte și consilieri ai UNBR,

Vă adresez sincerele și călduroasele mele salutări, rugându-vă să analizați în mod obiectiv și atent prezenta contestație, formulată în interesul profesiei.

Ne dorim toți o conducere mai întâi de toate competentă și mai ales de bună credință. Este momentul ca această profesie să își recapte Prestigiul de odinioară, iar Domniile Voastre sunteți cei mai în măsură, analizând prezenta contestație, să decideți o democratizare și o înnoire ireversibilă a avocaturii, fiind notoriu că perioada 1995-2019 este o perioadă resimțită ca atare de noi, avocații Baroului București.

Subsemnatul Alexandru Păun, avocat în cadrul Baroului București din data de 15.01.2003, identificat prin card 4000-410-020-719, văzând modificarea radicală a regulamentului ce a constituit baza alegerilor din luna mai, regulamentul anterior fiind definitiv, dar revocat în lipsa unei inițiative, cereri sau motivări în acest sens, cu singurul scop de a se implementa un nou regulament care să favorizeze pe cei ce se află de multă vreme în funcții.

Am decis să mă implic în a propune amendamente, cu singurul scop de a avea alegeri democratice.

Baroul București prin Consiliul interimar al acestuia condus de către Decanul interimar și membru de drept al Consiliului, au decis netransparent și neasumat1, adoptarea unei variante nelegale, după o consultare publică formală, revocând un act definitiv și care nu mai putea fi scos din circuitul civil special al normelor profesional-electorale, odată cu respingerea contestației de către Consiliul U.N.B.R. în exercițiu la acea dată.

HCBB nr. 6/26.02.2019 a fost supusă jurisdicției Consiliului U.N.B.R., astfel definitivându-se, iar înlocuirea acesteia de către un Consiliu interimar, este un demers ce denotă lipsă de seriozitate și profesionalism.

Am decis contestarea acestuia în scopul adoptării unor măsuri esențiale de asigurare a unui vot transparent, democratic, real, spre a înlătura un Regulament ce produce efecte vătămătoare profesiei.

În condițiile factuale și legale mai sus descrise, am decis să recurg la prevederile art. 76 alin. 1 și 2 din Statutul profesiei de avocat, luînd în considerare articolul 56 alin. (2) litera a) din Legea nr. 51/1995 astfel cum a fost modificată prin Legea 142/2019, prin raportare la articolul 73 alin. 6), așadar formulez și depun următoarea:

CONTESTAȚIE

Potrivit articolului 76 din Statutul profesiei de avocat, astfel cum a fost modificată de Consiliul Uniunii prin Hotătârea 428/2018, prin care elementele ce conduceau la anularea unei hotărâri de consiliu cuprinzând și respectarea autonomiei Baroului, au fost suprimate la sintagma potrivit legii”, ceea ce face aplicabil dreptul comun, respectiv Legea 554/2004 prin prisma căreia, anularea se poate dispune ca urmare a nerespectării oricărei prevederi ce aparține întregului cadru normativ aplicabil.

Rog admiterea prezentei contestații, care în spiritul reglementărilor profesiei decise de U.N.B.R. reprezintă și o o cerere de revocare a unui act administrativ (strict cu privire la art. 2 al actului atacat în care Consiliul Baroului București a revocat HCBB 6/26.02.2019 fără a exista o manifestare de voință proprie sau externă ca și condiție anterioară), învestind Consiliul U.N.B.R. cu o contestație în verificarea totală și deplină a legalității și temeiniciei astfel cum aceste noțiuni sunt exprimate prin sintagma, conform legii.

MOTIVE ALE CONTESTAȚIEI

Motive de nelegalitate

Preambul

Potrivit legii aplicabile, hotărârile Consiliului Baroului București, pot fi anulate potrivit legii. Calea de atac specifică nu exclude sau limitează căile de drept comun, în care o decizie ce are indubitabil caracter administrativ și public prin prisma naturii legale a Consiliul Baroului București, este supusă și prevederilor Legii 554/2004.

Motive de nelegalitate propriu zise ce atrag anularea integrală a Hotărârii nr. 14/24.07.2019

1. Potrivit hotărârii criticate, criteriul adoptării este acela de necesitate, aceasta fiind baza factuală a adoptării Regulamentului. Premisa emiterii actului este nereală, deoarece un regulament exista și fusese deja adoptat, iar necesitatea REVOCĂRII acestuia in integrum nu există.

Sub acest aspect, necesitatea presupune o nevoie reală și existentă, care se autoimpune ca o condiție preliminară atât factuală cât și legală, a angajării mecanismului de înlocuire a unei decizii deja luate. Or, în condițiile în care regulamentul anterior, definitivat prin respingerea căilor speciale administrative de atac, se dovedise legal și temeinic, nu exista nici in abstracto nici in concreto o necesitate a adoptării unui nou act identic.

De altfel, formula seacă “având în vedere necesitatea din preambulul HCBB nr. 14/24.07.2019 nu poate reprezenta o motivare a necesității, cel mult fiind un raționament circular, care prezintă actul ca fiind necesar, fără însă ca organul adoptator să fi susținut și demonstrat această necesitate, din orice punct de vedere.

Sub acest aspect, hotărârea atacată este nulă.

Necesitatea, ca și condiție legală preexistentă, specifică dreptului administrativ, drept comun recunoscut materiei, de chiar organul adoptativ, lipsește în întregime.

Articolul 68 alin. 6 din Statutul Profesiei de Avocat, nu poate constitui temei al emiterii unui nou Regulament, cât timp alegerile s-au amânat, Regulamentul anterior fiind adoptat legal și verificat de Consiliul U.N.B.R. în cadrul contestației, amânarea alegerii prorogând regulamentul, valabil și în vigoare.

2. Potrivit părții expozitive a hotărârii atacate nr. 14/24.07.2019, organul adoptativ, colectiv, Consiliul Baroului, a procedat la vot electronic spre a adopta Hotărârea. 14/24.07.2019.

Potrivit art. 48 alin. 3 și 56 alin. 2 din Legea 51/1995, Consiliul ia decizii cu votul deschis al majorității celor prezenți, așadar votul electronic nu este legal, drept pentru care, hotărârea astfel adoptată este nulă.

3. Art. 2 al Hotărârii nr. 14/24.07.2019 prin care absolut nemotivat și în lipsa unei învestiri explicite sau implicite, se dispune revocarea integrală a HCBB 6/26.02.2019 în condițiile în care de fapt aceasta a fost modificată pe ici pe colo prin părțile esențiale”.

Nu suntem în cazul înlocuirii cu un nou act care să justifice revocarea și nici a unei revocări ca urmare a ivirii unei situații ulterioare.

Am făcut apeluri în spațiul public și pe site-ul avocatpaunalexandru.ro, dar și pe conturile sociale asociate site-ului, pentru a se justifica cine este autorul propunerilor de modificare și de ce anume se dorește modificarea prevederilor care de fapt vizeau transparența procesului electiv, dar autorii modificărilor au decis să rămână în anonimat.

Așadar revocarea, de la punctul 2 al HCBB nr. 14/24.07.2019, nu putea fi o consecință a adoptării unui nou regulament, ci o cauză. Este ilegală din orice punct de vedere, deoarece nu precede adoptării unui nou regulament, neexistând ipoteza legală a emiterii unui act ce revocă actul anterior, ci de o revocare motivată a celui anterior spre a emite unul nou, așa zis necesar.

4. Potrivit Legii 554/2004, revocarea unui act administrativ, în cauza de față a Regulamentului HCBB 6/26.02.2019 definitivat în calea de atac specială, așadar verificat pentru legalitate de Consiliul U.N.B.R., se poate decide numai în condițiile art. 7 din Legea 554/2004, nicidecum din proprie inițiativă.

HCBB 14/24.07.2019 este nelegală în privința art. 2 privind revocarea, Consiliul Baroului București interimar nefiind sesizat și neexistând o solicitare de revocare, astfel că în lipsa investirii, criteriilor, votului, și mai ales a unei decizii propriu zise, cât timp revocarea nu poate fi o consecință a adoptării unui nou act (ca în cazul mandatului) ci dimpotrivă, este necesar a fi decisă mai înainte ca noul act să fie adoptat.

Nici topografic, hotărârea atacată nu poate evita anularea, deoarece art. 2 al hotârârii ocupă poziția de efect al art. 1, or necesitate (retrimitem la partea anterioară a contestației axată pe conceptul de necesitate) presupune revocarea anterioară, aceasta făcând necesară emiterea unui nou act normativ.

5. Analizând comparativ cele două Regulamente, adoptat respectiv revocat, este absolut evident că nu suntem în prezența unei revocări propriu-zise (echivalentă retractării totale a actului) și a adoptării unui nou act. De altfel, în cazul revocării, Consiliul Baroului București ar trebui să explice ce anume a greșit atât de grav încât să își revoce total propriul act.

Revocarea, terminologic, legal și factual este o noțiune specifică retragerii în integralitate a actului normativ. Modificarea însă, presupune alt tip de normare.

Atât, succesiunea cât și terminologia denotă că în realitate nu suntem realmente în prezența unei revocări, ci a unei modificări selective și deghizate, demers ce demonstrează o intenție a organului/organelor adoptative colective de a se implica nepermis în derularea activității elective, deviind de la lege și reglementând în mod nelegal sub pretextul adoptării unui nou Regulament.

6. Potrivit declarației organului colegial – Consiliul Baroului București, mecanismului de adoptare a hotărârii definitive a cărei anulare o solicităm, respectiv a revocării/re-emiterii unuia și aceluiași act normativ, Regulament, este Legea 142/2019.

Demonstrează aceasta Paragraful 2 al hotărârii, unde se menționează că actul decizional este emis, luând în considerare dispozițiile art. 56 alin. (2) lit a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat de, astfel cum a fost modificată de legea nr. 142/2019”.

6.1. Aparent, acest nou regulament, s-ar fi impus (așadar evident ar fi și necesar) tocmai pentru că o lege a intrat în vigoare. Cum art. 78 din Constituție stabilește exact data la care o lege intră în vigoare, atât pretextarea necesității adoptării unui nou Regulament cât și adoptarea în sine a acestuia sunt lovite de nulitate.

6.2. Un al doilea motiv de nulitate este acela că în realitate Regulamentul nu este un act de executare al Legii 51/1995 și cu atât mai mult nu este un act de executare al Legii 142/2019.

Măsura în care Legea 142/2019 și prevederile acesteia sunt elemente ce stau la baza revocării actului inițial, precum și a emiterii unui nou Regulament (prin prisma textelor fără autor ce reprezintă modificări – în pofida revocării), poate fi observat din normele care adaugă atât la lege cât și la regulament, demonstrând existența unor interese organizate și structurate, care însă nu pot fi suprapuse nici Profesiei de Avocat nici intereselor colective, mai grav, nici Legii 51/1995 sau 142/2019, astfel cum acestea sunt edictate și mai ales în vigoare.

Nu mi-am propus un examen de legalitate punctual, pe care de altfel Consiliul U.N.B.R. are menirea a îl face în contextul unei contestații complet devolutive, potrivit legii, însă cu titlu de simplu exemplu, citez un text care nu numai că a adăugat la lege dar a și încălcat grav Constituția și Legile organice:

Art. 35 din regulament, dispărut la adoptare:

Nici un candidat nu își poate depune candidatura decât pentru o singură demnitate/funcție, cu excepția candidaturilor pentru demnitatea de Decan și cea de Consilier. Avocatul care își depune candidatura pentru demnitatea de Consilier și/sau Decan nu poate să își depune candidatura și pentru comisiile de Disciplină, respectiv de Cenzori.

Rog respectuos Consiliul și Consilierii U.N.B.R. să analizeze punctual, prin comparație Regulamentul revocat și cel nou adoptat, prin prisma atributului total de verificare a legalității, prezenta cale de atac fiind una care are tocmai acest scop.

6.3. Consiliul Baroului pretextând o Lege neintrată în vigoare, deși interimar fiind nu avea acest drept, a emis un nou Regulament.

Un singur argument, atât definitiv cât și hotărâtor, este că tocmai această Lege neintrată în vigoare conferea interimatului abilitatea de a emite un nou Regulament. Până la intrarea în vogoare a Legii însă, interimatul era un vid de putrere, așadar nu putea fi emis Regulamentul, deoarece interimarii nu pot primi puteri retroactive în sfera civilă guvernată de prinicipiul neretroactivității Legii.

Doar art. 23 din Legea 142/2019 asigură posibilitatea exercitării funcției interimare (o nouă modă în avocatura Română) dar numai după intrarea în vigoare a Legii.

Regulamentul este nelegal edictat de către un Consiliu interimar și un Decan interimar.

6.4. Un argument de seriozitate este acela al numărului de consilieri, care deși a fost propus de către Decanul Dragne Ion semnatar al adresei 5415/D/31.05.209, tot acesta inițiind și noul Regulament, pe baza Legii 142/2019, care și prevedea norma de 21 de consilieri. Cu toate că noua lege prevede 21 de consilieri, numărul de consilieri rămâne 15. Cred ca nouă avocaților obișnuiți, ordinari, ce contribuim precum albinele la existența acestui stup, ne este cuvenit un minim respect, de seriozitate a aplicării legii.

Sigur că se va invoca pretextul nemodificării Statutului, care însă nu poate surmonta textul de lege preeminent absolut, iar dacă legea a fost motivul emiterii regulamentului, necesitatea respectării ei era o obligație și nu o facultate.

Solicit admiterea contestației și după analiza integrală a Regulamentelor, anularea integrală a actului vădit nelegal cu menținerea Regulamentului inițial, care deși este frust, este mult mai democratic decât cel ulterior.

26.07.2019

Cu deosebită considerație,

Avocat Alexandru Păun – Baroul București

Nimeni nu a asumat public autoratul proiectului, modificărilor, dezbaterile fiind secrete, iar în spațiul public fără excepție toată lumea ascunzându-se în spatele unui personaj colectiv – Consiliul Baroului București. Chiar dacă exsistă acoperire în lege pentru o atare conduită, ea rămâne nedemnă știrbind prestigiul profesiei;

TOP